Vicepreședintele PSD Corina Crețu consideră că discuția privind reprezentarea României la Consiliul European riscă să se împotmolească într-o dispută politică, din cauza „ambiției președintelui Băsescu de a obstrucționa noul guvern”.
„Discuția privind reprezentarea României la Consiliul European riscă să se împotmolească într-o dispută politică, din cauza ambiției președintelui Băsescu de a obstrucționa noul guvern. Oricât ar încerca partizanii șefului statului să mute dezbaterea în terenul confruntării dintre președinte și restul lumii, nu poate fi trecut cu vederea un element esențial, și anume tema reuniunii informale extraordinare a șefilor de stat sau de guvern din UE, convocată în 23 mai de Herman van Rompuy, pentru a pregăti summit-ul planificat la sfârșitul lunii iunie”, scrie Corina Crețu pe blogul său.
Ea consideră că, până la clarificarea instituțională a problemei reprezentării României la lucrările Consiliului European, trebuie să prevaleze interesul național, „exprimat în acest caz prin necesitatea prezenței exponentului oficial competent în materia discutată”.
Vicepreședintele PSD menționează că viitoarele reuniuni ale Consiliului se vor focaliza, așa cum s-a anunțat, asupra măsurilor necesare creșterii economice și creării de noi locuri de muncă la nivel european.
Europarlamentarul social-democrat aminște că acum contextul european e dominat de previziunile Comisiei privind recesiunea ușoară în care UE se va afla în a doua jumătate a anului și de temerile privind ieșirea Greciei din Zona Euro, inclusiv posibilitatea efectului de domino asupra zonei sudice a Uniunii. Ea adaugă că debutul reconfigurării politice a Europei obligă, în sfârșit, Comisia Europeană să aibă în vedere măsuri pentru relansarea economică, așa cum este reducerea impozitelor pe muncă.
„Așadar, va fi un dialog între reprezentanții Executivelor europene, competenți decizional în materie economică și socială. Concluzia logică e că premierul Victor Ponta e singurul oficial avizat să reprezinte România la lucrările Consiliului”, susține Corina Crețu.
Ea menționează că, în mod uzual, de altfel, aproape toate statele UE sunt reprezentate, la summit-urile europene, de către premieri, cu excepția Ciprului, singura țară din Uniune cu regim prezidențial, a Franței și Lituaniei, în virtutea regimurilor semiprezidențiale, și a României, unde semiprezidențialismul atenuat sau parlamentarizat, cum l-au numit unii specialiști, a produs și produce încă tensiuni între președinte și prim-ministru.
„Nimeni nu contestă prerogativele șefului statului în materie de politică externă, cu mențiunea constituțională, conform art. 87 și 91 din legea fundamentală, a necesității cooperării sale cu Guvernul. Dar trebuie avut în vedere, în acest context, art. 102 din Constituție, care prevede explicit: «Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării». Nu cred că e nici momentul, nici cazul ca orgoliile personale să afecteze eficacitatea reprezentării României la Consiliul European. De aceea, sper ca dialogul între premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu să ducă la concluzia politică potrivită pentru a răspunde imperativelor economice și sociale ale societății”, mai scrie Corina Crețu.
Premierul Ponta a anunțat că a avut deja o primă discuție cu președintele Băsescu privind nivelul la care România să fie reprezentată la următorul Consiliu UE și că șeful statului i-a spus că vrea să meargă în continuare la Bruxelles, discuție care va continua pentru a evita „o situație ridicolă”.
„Am avut o primă discuție legată de participarea la Consiliul European, în care domnia sa mi-a arătat că vrea să participe în continuare, și vom avea poate chiar săptămâna viitoare o nouă discuție pe diverse teme de politică externă, pentru că eu nu vreau să contest rolul constituțional al președintelui, dar problemele europene nu mai sunt considerate probleme de politică externă în Europa, ci probleme interne, se discută în special lucruri care țin de activitatea guvernamentală. Eu mă voi implica, din partea mea există dorința de a avea un mandat foarte clar. Sigur că va fi mai ușor de reliefat un conflict personal – merge Ponta sau merge Băsescu la Consiliu – important este ca acela care merge – și acum încerc să fiu foarte diplomat sau responsabil în ceea ce spun – să aibă un mandat”, a spus Ponta, la emisiunea „După 20 de ani” la PRO TV.
El a arătat că un astfel de mandat ar trebui acordat de către Parlament și a precizat că regulamentul actual nu permite participarea la Consiliu atât a președintelui, cât și a primului-ministru.
El a amintit că, în perioada anterioară, președintele reprezenta țara la Consiliul European, iar primul-ministru „habar nu avea ce se discuta acolo”, după care șeful statului venea și îi anunța pe toți.
„Voi face tot ce ține de mine, și cred că și președintele va face, să evităm un conflict care să pună România într-o situație ridicolă, să fim amândoi acolo”, a conchis Ponta.
Premierul Victor Ponta a anunțat anterior, la Bruxelles, că are programată pentru săptămâna viitoare o întâlnire cu președintele Traian Băsescu în care va clarifica modul în care se vor implica Președinția și Guvernul în politica externă a țării, arătând că nu este bine ca în acest domeniu să se vorbească „pe două voci”.
Fostul consilier prezidențial Cristian Preda apreciază, într-un comentariu postat pe blogul său, că, dacă premierul Victor Ponta „acceptă să asume rolul însoțitorului” președintelui Traian Băsescu la Consiliul European, atunci „coabitarea poate arăta decent la nivel european”.
Europarlamentarul PDL menționează că Regulamentul de procedură al Consiliului indică, de asemenea, faptul că reprezentantul unei țări „poate fi însoțit de un ministru, așa cum șeful Comisiei Europene poate fi acompaniat de un comisar”.
„Ușa sălii nu se închide, deci, în nasul unui eventual al doilea român care ar vrea să intre în Consiliu”, adaugă Preda.
El menționează, de asemenea, că există precedentul, explicând că, în ultimele două decenii, Franța și Polonia au venit în Consiliu și cu președintele, și cu premierul, atunci când au avut parte de coabitare politică, adică atunci când șeful statului și șeful guvernului nu proveneau din aceeași tabără politică.